Ezitari si dubii

optimismul începătoarei

+ când am început credeam că nu ştie nimeni de blog, era doar al meu şi persoanele fotografiate ştiau, era o selecţie personală

+ vai ce drăguţ, există asta şi la noi

+ şi gen mi-am găsit motiv să ies din casă... şi să mă bag în seamă :-)

+ mă vedeam făcînd asta mult timp, chiar dacă nu la fel de des, adică nu plănuiam să-l termin după 2 ani

şi totuşi...

şi apoi au început gîndurile negre

- vanitate, vanitate şi iar vanitate, asta promovez tinerilor?

− şi gen mi-am găsit motiv să ies din casă... neinvitată

- şi să mă simt penibil stînd singură într-un colţ cu aparatul de fotografiat, clar în afara peisajului

- nu mă simţeam acceptată, doar băgăcioasă

- multă muncă, timp pierdut umblînd pe stradă, la evenimente, fotografiind, selectînd, editînd, trimiţînd-ule apoi pe mail ...şi pentru ce?

- prea mare responsabilitate, incepuse ca ceva light si usor si devenise multa munca

- reacţiile la blog au început să scadă

- mi-am pierdut obiectivul la pădure... cam cîte bile ● să duc?

- ma gandeam ca pozele cu tineri sa nu fie luate si folosite de altii, de acee am sters blogul pentru “protectia” tinerilor fotografiati
- desi ma sprijineau parintii mei si urmareau si ei blogul, tata zicea ca imi mananca destul de mult timp pentru o activitate care nu are nici o remuneratie si ma intrista cand il auzeam zicandu-mi asta

- a apărut o fată mult mai drăguţă, trendy, mai potrivită pentru rol,

  deci are cine să facă treaba mai bine decît mine

  The queen is dead, long live the queen! The end.

 (ulterior a dispărut şi acel blog dar au apărut altele Bucharest style, Lighaholic si Glow fashion)

şi apoi, mult mai târziu, la câțiva ani, au apărut gândurile albe

+ dar poate promovezi tinerilor mai mult decât vanitate, ci și creativitate, cultura, moda, tendințe, grija fata de propria persoană

+ decât singură mai bine înconjurată de oameni şi încă unii cool

+ la ce sa foloseasca persoane care ar lua pozele decat pentru a promova moda si Romania

+ avusesem sute, mii de vizitatori, nu comentau multi dar ştiau de blog

+ poate voi castiga si bani si daca nu bani, macar experienta, alti stret-fashion bloggeri au evoluat foarte frumos, se plima prin toata lumea, pozeaza si au sponsori pentru aceste activitati, branduri de renume sunt interesate de ei, poate vor fi interesate si de mine not
+ poate mai bine de atat, voi castiga prieteni, cu blogul la Bucuresti m-am intalnit de mai multe ori cu aceleasi persoane si ajunsesem la a avea cateva cunostinte, poate imi voi face cunostinte noi si aici in Constanta :-)

Voi ce părere aveţi... de ce are rost un blog de street-fashion?

2022.07.26 12 ani mai tarziu, mda, acum nu prea ma sprijina nimeni, sotul imi accepta acest hobby dar nu il incurajeaza, parintii nu mai vor sa auda de blog, in ochii lor e o pierdere de timp pe care nu mi-o permit, nici nu le mai spun cand public ceva si stiu ca nu se mai uita. Si totusi eu continui sa mai public articole. E un hobby in cel mai pur sens. Mie imi face placere! Succes nu prea am, dar imi aduc aminte cand am inceput si era doar al meu, secretul meu, imi placea si era suficient. Nu am facut-o pentru a avea succes, chiar m-a debusolat putin succesul cand s-a apropiat, am cam fugit de el. Trebuie sa sti sa ai succes, cum sa te comporti, ce sa faci cu el. Fetele de la Bucharest Style au inchis blogul lor recent, nu mai aveau interes pentru el si era o cheltuiala care nu se mai justifica. Voi ajunge si eu acolo?